Cu un succes nemaipomenit, America a adus democrația în statele arabe… și astfel a apărut Statul Islamist, cu activități bazate pe decapitare. Cum se poate ca niște state care aveau o anumită stabilitate, o viabilitate dată mai ales de resursele de țiței… o bază economică serioasă… să ajungă să decadă atât de repede… și să fie haos pe acolo? Cine a favorizat aceste dezastre socio-politice, culturale, aceste milioane de catastrofe umane? Nu cumva stilul bătăios american – ajutat și de fratele mai puțin agresiv și mai cult numit Europa – a făcut ca lucrurile să fie atât de tare scăpate de sub control? Sigur, nici înainte nu era perfect, erau lideri autoritari, ai putea zice cam dictatoriali, dar fără ei vezi ce este acum în zonele respective. B. Hussein Obama, președintele SUA zicea recent că Statul Islamic o să fie învins… doar că și Irakul lui Saddam Hussein a fost învins (invadat pentru inexistente arme de distrugere în masă)… și vezi ce a rezultat. Deșertul este plin de diavoli.
Dezastrul total din Irak și cel din Siria este oarecum zguduitor… cu sute de mii și milioane de “victime colaterale” ale unor războaie pe cât de agresive pe atât de cretine… și instalarea Statului Islamist. Au devenit atât de riscante călătoriile prin aceste zone că până și prea mulți dintre jurnaliștii care au încercat să se documenteze prin deșerturile astea, au ajuns să nu mai aibă cap – așa că nici nu mai ai surse de informații cât de cât rezonabile. Apoi vezi Yemen… Libia șamd… state în cădere liberă. Palestina nu prea mai are unde să decadă, iar imaginile de după bombardamente sunt cutremurătoare. Îți poți imagina cam cât de bine este și prin Afganistan. Nici Egiptul nu e prea stabil după frumusețea Primăverii Arabe… alegerile democratice în care colcăiau Frații Musulmani repede a pus pe butuci turismul de la piramide până la Marea Roșie. Răpiri de oameni prin Somalia.. au fost extinse și pe coastele din Kenya… așa că și estul african este contaminat; cine crezi că mai merge la hotelul de la malul oceanului în care oricând pot să apară cei cu cagule și să îi mitralieze pe toți la grămadă în timp ce urlă Allah Akbar? Să nu zic de Nigeria, de zonele de vest ale continentului, unde Boko Haram a făcut eradicări de sate întregi, recentul masacru cu 2.000 de victime este doar un episod al fenomenului. Să pui tu dinamită pe o fetiță de 10 ani apoi să o trimiți în mijlocul mulțimii să îi detoneze pe oameni… Allah Akbar.
Nu există o zi în care să nu auzi de ceva nouă mizerie… un concurs de imbecilitate; am văzut că cei de la Isis au executat 13 copii care au făcut greșeala să privească la televizor ceva meci de fotbal… iar Marele Allah nu suportă fotbalul și copiii au trebuit să fie împușcați pe stradă, imediat. Rezistă eroic Arabia Saudită… la granița statală se face un fel de zid de câteva mii de km lungime (așa cum are și Israel către Palestina, așa cum are SUA către Mexic); deși nu au (încă) prea mare haos cu teroriștii islamiști, comit cei din Arabia Saudită destule atrocități legale – tot pe bază de islam; Allah Akbar… oameni sunt decapitați pe stradă, în conformitate cu hotărâri ale justiției locale bazate pe tot felul de tâmpenii religioase; bloggerul este biciuit de 1.000 de ori, plus 10 ani de pușcărie și amendă de un sfert de milion de dolari pentru că a dorit ceva libertate de exprimare; femeia strigă că nu e vinovată, iar călăul care are sabia în mână o ține de păr, și cu trei lovituri îi separă capul de corp… pe stradă, în timp ce trec oameni… pietoni sau cu mașini… unii se opresc.. cineva filmează și încarcă filmulețul pe internet. Iar acestea sunt câteva cazuri de actualitate care ajung în media internațională și sunt share-uite de milioane de ori pe net… probabil doar un vârf de iceberg care iese din marea de jale, indiferență și nepăsare. Violuri în masă, epurare etnică, milioane de oameni fugăriți, tabere de refugiați, decizii juridice cu tăieri de membre, lapidări, familii care ucid fetițele din propria familie după ce careva cleric musulman a violat vietatea. Allah Akbar, noroc că a fost adusă democrația de către americani. Acum poți admira frumusețea deșerturilor.
Problema este că acest tip de realitate are inevitabil efecte și asupra Europei și Americii; musulmanii din țările vestului, marginalizați și plini de frustrări, care mai au și o percepție de tip islamist asupra Lumii pot să creeze evenimente răsunătoare. Și astfel, deșertul nostru metaforic este și mai mare – iar vina este și a noastră, a celor civilizați – din secunda primelor eliberatoare bombardamente asupra mușuroiului.
