Stiti de 25 de ani mecanismul: saracii sunt asmutiti impotriva bogatilor. Prostii impotriva desteptilor. Ungurii impotriva romanilor, moldovenii contra oltenilor, ortodocsii impotriva homosexualilor, acum si cei cu copii impotriva sterpilor.

Romania e trecuta prin masina de tocat carne. In fiecare zi. Si, daca te departezi putin astfel incat sa vezi manerul, descoperi si cine o invarte: vanatorii de scaune si functii.

Presedinti, premieri, ministri, prefecti, sefi de CJ, jeguri mai mari si mai mici. Cu totii isi cuceresc puterea luand de la unii – care nu-i voteaza – si dand la altii, care pot fi pacaliti mai usor.

Senzatia de diferenta intre provincii a devenit inspaimantatoare. Treci prin Transilvania care munceste in fabricile nemtilor si ramai crucit la cata inghesuiala e pe drumurile lor, pe care nu le largeste nimeni. Pentru ca Bucurestiul trebuie sa se duca la mare doua luni pe an. Treci prin Moldova pelerinajelor in genunchi la moaste si ramai uluit de cati profita de pe urma acestei industrii. Pentru ca politicienii au nevoie de oameni in transa carora sa le spuna ce sa voteze. Treci prin Oltenia clanurilor mafiote si te ingrozesti ca singurele fabrici care isi mai fac reclama sunt alea de steaguri si singurele produse de mare succes sunt voturile. Dobrogea e o mica Venezuela cu tot cu Chavez-ul ei. Muntenia are o singura uzina – de masini – si aia santajata de politicieni in cardasie cu sindicatele. Si, peste toate, toti astia sunt pusi sa contribuie, cocosati cu dari si taxe, pentru ca lenesii si asistacii de peste tot sa-si ia tainul pentru munca lor de-o zi o data la patru ani.

De 25 de ani ii sacrificam pe cei mai buni pentru cei mai lenesi. De 25 de ani ii gonim din tara pe cei mai destepti doar pentru ca prostii sunt mai multi si nu le e scarba sa voteze. De 25 de ani n-am vazut un singur politician in stare sa renunte la 100.000 de voturi pentru a face macar un act drept. Corect. Bun pentru viitorul Romaniei, nu pentru prezentul ei jalnic.

Cum sa mai poti opri – cu toate serviciile si spionii – dezmembrarea Romaniei? Cum, cand insasi lipiciul care ne tine laolalta, sentimentul de a fi impreuna, se dizolva in acidul milei electorale si investitiilor publice cu dedicatie, pe regiuni, pe categorii sociale, pe primarii prietene? Cum sa-i mai iubeasca ardelenii pe regateni, cand toate autostrazile pornesc de la Bucuresti? Cum sa-i mai iubeasca muntenii pe moldoveni, cand in doua decenii n-au reusit sa treaca de litera S de la stanga din abecedarul politic? Cum sa se simta toti romanii reprezentati de Bucuresti, orasul incalzit cu subventii pe banii lor, si in iarna asta?

As vrea sa le aduc aminte politicienilor un lucru: tara asta n-au facut-o ei. A facut-o unul Cuza. Si mai apoi unul Carol. Si inca unul Ferdinand. Fara astia nu aveau nici fiefuri electorale si nici elicoptere cu care sa plece in campanie sa pupe babe, ca sa poata, cu votul lor, sa scuipe pe votul tinerilor.

Fara astia, cu totii erati acum parlamentari la Kiev sau Viena si pupati maini pe acolo. Iar Romania asa cum o stim n-ar fi existat. Fara astia eram doar minoritati romanesti in tarile altora.

Vreti sa ne intoarcem aici? Atunci continuati asa.

Sunteti pe drumul cel bun spre dezmembrarea Romaniei.