Imaginile cu Elena Udrea adusă cu mandat la DNA și cu Videanu încătușat, știrile despre arestarea micuțului Cocoș, ale ministrul David și despre condamnările pe bandă rulantă din ultima vreme sunt, indiscutabil, un motiv de bucurie pentru public și ne dovedesc că procurorii sunt tot mai eficienți și mai hotărâți, judecătorii nu se mai tem să dea pedepse în ton cu gravitatea faptelor, nu mai există personaje sau funcții intangibile, iar justiția a început să se înfăptuiască.
Cu toate acestea, trebuie să fim conștienți de un lucru: ceea ce fac procurorii și judecătorii nu este suficient pentru a rezolva problema noastră, ca țară. Riscăm să ne lăsăm amețiți și duși de valul acestui spectacol mediatic bine regizat chiar de către cei încătușați și să nu realizăm că de fapt nu se schimbă decât numele hoților, mecanismul de jefuire a banului public continuă de fapt nestingherit și se extinde. Obiectivul nostru de țară în acest sector este să avem un mediu politic funcțional, capabil și bine intenționat, constituit din oameni care sunt acolo ca să facă legi utile și proiecte inteligente, nu ca să își umple buzunarele din aranjamente și combinații. Ei bine, suntem foarte departe de acest punct, ba chiar aș risca să afirm că, din punct de vedere numeric și ca valoare a prejudiciilor, avem astăzi, în 2015, mai mulți făptași de acte de corupție aflați în funcții politice și administrative decât aveam în 2005 sau 2010.
În mai țineți minte pe Adrian Năstase? El este modelul lor în continuare, la exemplul său se raportează orice căcănar care activează azi în politică, toți bandiții ăștia își doresc din tot sufletul să trăiască experiența ex-premierului Bombonel. Năstase a făcut un an și ceva de pușcărie în regim de pension, a restituit statului niște mărunțiș față de cât a furat, a rămas cu o avere impresionantă și duce o viață liniștită la Cornu, de unde pune pe Facebook poze cu căței în stare de erecție și își dă cu părerea despre câte în lună și în stele. Furi 100 de milioane de euro, faci un an sau doi de pușcărie la secția de protocol pentru lorzi, dai înapoi 2-3 milioane, mai cheltui pe Mateuți niște sute de mii și gata, frate, ești un om aranjat pe termen lung. Uitați-vă la toți trepădușii care apar la televizor din partea partidelor: 99% dintre ei îl admiră de fapt și visează în secret să îl plagieze pe Năstase tocmai pentru că “a fost băiat deștept și s-a scos”.
Legile penale și pedepsele actuale sunt scrise și votate chiar de către cei cercetați, încătușați și condamnați. Scenariul și regia în acest spectacol ieftin al dreptății televizate le aparțin infractorilor. Ei au avut grijă să stabilească pentru actele de corupție pedepse ușoare ca număr de ani de executare, au construit un sistem de bonificații și discounturi care garantează reducerea consistentă a pedepsei inițiale, au avut grijă ca la contopirea pedepselor, dacă au două condamnări, să nu se mai adauge mare lucru la prima pedeapsă și, ceea ce este cel mai important, folosindu-se de Constituția care garantează proprietatea, au stabilit că nu li se poate lua înapoi decât prejudiciul care este dovedit. Adică dau înapoi doar un procent infim din cât reușesc să fure cât sunt în funcție și asta doar dacă nu au un om de-al lor pus la Finanțe care să întârzie și să amețească procedura de executare a bunurilor (vezi modelul Voiculescu-Antena 3). Sau dacă nu au apucat deja să pună bine sumele adunate, printr-un divorț convenabil sau o înșiruire de fuziuni, divizări, achiziții și falimente care face pierdută urma banilor. Mai mult, de acolo din pușcărie scriu cărți și articole pe blog prin care continuă să atragă atenția publicului și practic oferă astfel un model moral și de afaceri pentru cei care au preluat jucăria care produce bani negri și le continuă practicile.
Mai mult, Bugetul DNA și schema de personal a acestei instituții sunt stabilite de niște miniștri și un procuror general puși în funcție de către acești indivizi. Codruța Kovesi spunea ieri că 86 de procurori DNA au în lucru în prezent 5100 de dosare penale. Cam 60 de căciulă. Închipuiți-vă că ați citi 60 de cărți din domenii diferite în paralel. N-ați avea capul varză? E cât se poate de limpede că, realist vorbind, un politician poate comite 100 de hoții până ajunge să fie prins cu una, maxim două dintre ele. Echipa de procurori a DNA este absolut depășită de situație și de numărul hoților din țara asta, oricât de bine intenționați și capabili ar fi, procurorii nu au cum să facă față fizic numărului de acte de corupție comise zilnic în țara asta. Iar termenele de prescripție a faptelor sunt stabilite, prin lege, tot de către bandiții ăștia. Practic, întregul mecanism al justiției este transformat într-un spectacol televizat menit să ne convingă că lucrurile încep să se îndrepte și că suntem pe drumul cel bun. Ei bine, nu suntem, ba dimpotrivă, numărul faptelor de corupție crește, nu scade, iar actele administrative care put a hoție și ilegalitate au devenit ceva firesc.
Anchetele și cercetările DNA se rezumă astăzi la marile dosare provenite pe filieră americană sau europeană, Microsoft și EADS, plus câteva alte mari subiecte: retrocedările și unele găinării ministeriale ieșite la iveală întâmplător. Dar, toate aceste dosare au în vizor maxim 100-200 de persoane de la nivel înalt din București, miniștri și lideri de partide plus apropiații acestora. Avem în țară 3180 de primari, vreo 4000 de viceprimari, zeci de președinți de consilii județene și 41300 de consilieri locali și județeni. Mai puneți aproape 600 de parlamentari și câteva mii bune de funcționari de rang înalt, secretari, prefecți, șefi și șefuleți de direcții și instituții descentralizate, directori de companii și regii, secretari de stat, ștabi, șmecheri și jupâni. Pot să pun pariu că, dintre ăștia, cel puțin jumătate au participat, anual, la o licitație trucată, la un abuz în funcție, la un trafic de influență, la o decontare ilegală, la o alocare de fonduri abuzivă, la o angajare prin concurs trucat sau la o șpăguială grosolană.
În județe, cu mici excepții tot de rang înalt (Cluj, Constanța, Hunedoara, Brașov), DNA nu a ajuns niciodată să sape prin faptele aleșilor și funcționarilor. Nu ar ajunge o divizie de zece mii de procurori să lucreze zece ani ca să scoată la lumină toate porcăriile care s-au făcut și se fac tot mai mult și mai des. Peste 90% din oamenii aflați azi în politică și în funcții administrative decizionale se află acolo ca să se căpătuiască, să fure ceva consistent, să se omenească din bunurile publice, să își asigure material pe termen cât mai lung propria persoană, rudele și amicii. Pe ăștia cine și când îi dovedește?
Și mai ales cine și cum îi convinge că trebuie să se oprească? Modelul Năstase este prea puternic și motivant pentru ei, afacerea este rentabilă, merită să faci un an și ceva de pușcărie lejeră pentru o avere consistentă. Ei nu au azi certitudinea că vor fi prinși și vor avea de plătit și de suferit, ci sunt convinși că o pot păți doar dacă au ghinion și, chiar și așa, afacerea este una pe cinste, merită un mic sacrificiu. Și nu doar mentalul politicienilor și funcționarilor este afectat grav de acest model, ci și cel al multor oameni de rând. Dacă ar ajunge întâmplător în acele poziții de putere, mulți dintre cei care se bucură azi când văd politruci încătușați ar face aceleași hoții, abuzuri și potlogării ca și cei pe care azi în condamnă. De ce? Fiindcă așa e sistemul, te motivează să furi, tentația e mult mai mare decât teama, beneficiile sunt mult mai mari decât penalitățile.
Care este soluția? Poate că o legislație mult mai dură aplicată pentru câțiva ani, pedepse cu zeci sau sute de ani de pușcărie, ca în America, plus confiscarea integrală a a averii tuturor celor implicați. Dar legile ar trebui să fie modificate tocmai de către cei care le încalcă zilnic grosolan și dirijează acest sistem național al hoției politice, iar argumente că nu se poate și că nu e în spirit european vor apărea din sute de guri șmechere. Personal, nu văd azi fezabilă o rezolvare serioasă, solidă și cu impact real pe termen lung a corupției din România. Voi vedeți?
