Prins în 2014 între două campanii electorale, vicepremierul Liviu Dragnea a lăsat deoparte proiectul de lege privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, subiect fierbinte, discutat și rediscutat de liderii USL în anul 2013. Azi nimeni nu mai vrea să-și aducă aminte de „cerințele imperative ale Uniunii Europene„, parcă așa sunau amenințările cu care speriau primarii și președinții de Consilii Județene, cei ce conduceau țara cu o largă majoritate în Parlament. Lăsată pentru a fi repus pe tapet, după ce Victor Ponta urma să devină cel mai tânăr președinte al unei țări din UE, această lege nu va mai fi de actualitate, atâta timp cât partenerii UE nu vor dori să-și aducă aminte de ea.
Și totuși, Regionalizarea României era o idee bună sau va rămâne doar la stadiu de moft al unor baroni PSD?
Va pierde țara noastră fondurile UE? Iohannis a precizat că nu există un „risc real” de a pierde din banii UE. „România are regiunile de dezvoltare care au atras fondurile şi până acum. Şi dacă stăm să ne uităm unde s-au consumat fondurile europene şi unde nu, la regiunile de dezvoltare stăm foarte bine. Restul mai are de lucru. Aceste agenţii de dezvoltare pot continua gestionarea fondurilor europene, ca şi până acum. Nu e nicio problemă„. Klaus Iohannis nu crede că regionalizarea trebuie făcută neapărat după modelul actualelor Agenţii de Dezvoltare Regională (ADR). „Însă dacă nu facem în acest an regionalizarea şi aproape sigur că nu o facem, îşi pierde urgenţa şi o pierde de tot, fiindcă dacă actualele ADR-uri vor prelua gestionarea fondurilor europene, acest lucru va trebui să rămână în acea formă până prin 2022, dacă luăm varianta de n plus doi, rata bugetară plus doi ani. Şi atunci avem timp până în 2022, să tot lucrăm la regiuni şi să le formăm, să le reformulăm, în ce priveşte fondurile europene„, a concluzionat Klaus Iohannis.
Trebuie să precizez că aici fac referire la fostul prim-vicepreședinte al PNL Klaus Iohannis, cel care fusese cooptat în urmă cu doi ani de Crin Antonescu la conducerea partidului și care urma să fie numit prim ministru. Și-a schimbat Klaus Iohannis viziunea despre Regionalizarea României după ce a ajuns la Cotroceni, o funcție pe care nici nu o visa în urmă cu doi ani? Nu știm, pentru că Excelența Sa, cum este mai nou numit Iohannis, vorbește puțin, rar sau deloc.
USL nu a adus modificări Constituției și nici legilor electorale. Nici Victor Ponta nu pare grăbit cu reorganizarea administrativ-teritorială a României. „Opinia mea personală este că un lucru bun nu trebuie neapărat făcut în grabă. Aşa încât, dacă nu va fi anul acesta şi va fi la anul, e o mică problemă vizavi de modul de organizare a absorbţiei fondurilor europene, dar poate că avem timp mai mult ca să ne gândim să facem proiectul de regionalizare într-adevăr pentru următorii 20-25 de ani”, a precizat Ponta in vara anului 2013.
Până una alta rămânem așa cum ne știm de mai multe generații, cu 41 de județe plus municipiul-capitală București și cu 320 de orașe din care 140 sunt municipii, la care se mai adaugă 13522 de sate și cătune administrate în peste 2700 de comune. Sunt multe sau puține – este greu de spus. Dar dacă ne uităm la aceste numere putem să ne imaginăm aparatul bugetar format din zeci de mii de birocrați care nu produc, ci doar consumă banii din taxe și impozite. O armată de oameni care de 25 de ani frânează cât şi cum pot progresul României. Uitați-vă doar la cum sunt conduse municipiile și orașele, care ar trebui să fie motorul economiei naționale. E greu să compari Clujul, care ar fi trebuit să fie centrul Regiunii de Nord-Vest, cu Baia Mare, Bistrița, Satu Mare, Zalău sau chiar Oradea. Clujenii au știut cum să se organizeze, astfel încât sunt o atracție pentru companiile străine care găsesc, la ei în bătătură, condițiile propice dezvoltării cu succes al afacerilor. Zone economice conectate la arterele principale ale municipiului, taxe și impozite rezonabile și o mână de lucru calificată, grație sistemului de învățământ care a luat fața altor centre universitare cu tradiție.
Nu putem spune că celelalte municipii amintite sunt subdezvoltate, dar că sunt prost administrate putem să afirmăm. Cu puține excepții, tot ce s-a construit în anii din urmă sunt doar centre comerciale, mall-uri. Aproape nimic în zona industrială care ar fi trebuit să producă locuri de muncă pentru muncitorii și specialiștii care au plecat unde au văzut cu ochii. Se lucrează doar la cosmetizarea municipiilor și orașelor. Banii de la buget sunt cheltuiți ca fata mare și trecută cu anii care își caută un mire. Totul de suprafață, totul pentru a câștiga voturile celor care nu au părăsit încă ograda proprie pentru a se alătura milioanelor de emigranți ce bat drumurile Bătrânului Continent în căutarea unei vieți mai bune.
Lucrurile nu se vor schimba prea curând. Klaus Iohannis anunță schimbări după 2022, iar Victor Ponta, liderul nemuritor al PSD, crede că încă 25 de ani nu vom fi deranjați de UE.
Până atunci, băimărenii vor mai avea de visat la un Aeroport Internațional adevărat, cu dotări și pistă adecvată, la drumuri și șosele rapide, în timp ce Cluj-Napoca va da pe dinafară de prosperitate. Dar poate că Baia Mare va fura titlu de Capitală a Culturii Sibiului, că tot nu mai este Iohannis primar acolo. Numărul festivalurilor și concertelor în aer liber poate crește la infinit, indiferent de calitatea şi costul lor, mai ales că peste doi ani sunt programate alegerile locale, motiv în plus pentru edil să atragă simpatia alegătorilor.
Maramuresul e printre judetele care primeste mai multi bani de la guvern decat trimite catre centru. Desigur nu se pun in calcul vreo 7 mari contributori judeteni, care sunt socotiti fiscal ai Bucurestiului.Cu ce ne-ar avantaja o regionalizare daca alaturi de Satu Mare suntem din punct de vedere economic oitele negre ale Ardealului. Macar osenii isi iubesc regiunea si investesc destul de mult acasa, comparativ cu multi patroni maramuresenii care odata ce s-au extins si-au schimbat si resedinta, in orase mai mari sau chiar in capitala.Alti maramureseni au plecat in tari straine cu milioanele de euro castigate , fara sa fi lasat nimic in dezvoltarea acestei zone.Oricum avem o clasa politica si administrativa atat de valoroasa incat e incapabila sa ne scoata din aceasta mocirla.
Vlad, de crezi ca am ajuns un judet care se poate lauda doar cu folclorul si palinca? Daca este sa vorbim de folclor, acesta este monopolizat doar de familii sau cativa vituozi ai viorii, in rest nimic… Palinca vine din alte zone… Putem pastra Maramuresul ca in urma cu 100 de ani pentru a atrage turistii din Europa care vor sa vada zonele arhaice in toata splendoarea ei. Vorbind de bisericile de lemn, ele sunt de o valoane inestimabila, dar de cele mai multe ori inaccesibile turistilor. Ele stau inchise si la dispozitia preotiilor sau al preoteselor. Am ajuns sa ne minunam de Manastirea Botiza, care are aproape 20 de ani de existenta. O manastire facuta pur propagandistica care nu are nimic cu credinta ortodoxa adevarata. Este doar un produs de consumatie turistica. Nu vreau sa par un Gica Contra dar avem o armata de parlamentari care nu fac nimic pentru Maramures. Fiecare are un program personal. Unii se ocupa de sport, altii de famile, altii de nimic. In fond fiecare isi vede de interesul propriu in timp ce reprezentatii judetului sunt mai anonimi ca oricand. Ce este de facut? Cetatenii pot sa-i impinga din spate. Trebuie sa le cerem sa-si faca treaba pentru care au fost alesi. Dorm in papuci cu totii si isi iau leafa in timp ce noi tremuram pentru locul nostru de munca. Maramuresului este acolo unde se agata harta in cui. Asta nu inseamna ca trebuie sa fim ignorati de alesii nostri.