„Big Ben” de Baia Mare. Catedrala „Sfânta Treime” va rivaliza cu renumitul ceas din Londra

De peste două decenii, în Baia Mare se construiește cel mai grandios lăcaș de cult din Maramureș. Este vorba de Catedrala Episcopală „Sfânta Treime”, amplasată pe bulevardul Unirii. În ultimii ani, aici, se lucrează aproape non-stop, șantierul de construcții fiind cel mai constant din oraș în ciuda oricărei crize. 

De curând constructorii mărețului edificiu au ajuns la cota +42,85 m. Conform proiectului, catedrala va avea înălțimea finală de aproximativ 96 de metri, la fel ca și celebrul „Big Ben” (96,3 m), din capitala Angliei.

1-proiectA4-fATA-785x1024 (1)

Lucrările la acest lăcaș de cult au început imediat după căderea regimul comunist. În perioada 1990 – 1992 s-a realizat turnarea fundației. După această scurtă etapa de lucru, activitatea pe șantier a fost întreruptă, cu mare probabilitate din cauza lipsei fondurilor. Au mai fost unele tentative de reluare a lucrărilor în anul 1994, dar după această dată nu mai este consemnată nicio activitate pe șantier.

anul-2000-1024x711

În anul 2000, dupa câteva intervenții și cereri la Guvernul României, primind un sprijin financiar substanțial, Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmatului a reusit să repornească lucrările la catedrală. Proiectul catedralei a fost regândit și a rezultat un nou proiect care să răspundă mai bine cerintelor, in conformitate cu traditia Bisericilor Ortodoxe. Așadar, s-a stabilit ca lăcașul de cult să aibă următoarele dimensiuni: 85m lungime, 50m latime și 96m înălțime.

S-a amenajat un demisol al catedralei, acesta are capacitatea de a adăposti aproximativ 3000 de oameni. Practic aici funcționează o biserică în toată regula. Pentru construcția acestei „catacombe” s-a folosit cărămida de Oradea, s-a pavat pe jos cu gresie porțelanată din Spania, iconostas din caramidă cu icoane în mozaic de Murano. Altar spatios, Sfânta Masă din cărămidă cu o placă de marmura 2/1,50 m, grosime de 5 cm., mobilier din stejar, candelabre din fier forjat. Douăsprezece coloane care sprijină cupola centrală și nava principală. În partea din spate a bisericii există o sala mare „Sala Bizantină”, unde se fac expoziții de icoane, două birouri și patru magazii.

Primul_nivel_645c5ca8aa7e13dc05e9e0c56e5cb008

 

Construcția catedralei propriu-zise, de la cota 0,00, a început în anul 2005. În numai trei ani, constructorii reușesc să aducă clădirea la cota +24m. Criza finanaciară, care a marcat întreaga lume în anul 2009, nu s-a simțit și pe șantierul Catedralei „Sfânta Treime”, zidirea acesteia sporind parcă mai tare ca oricând.

„Cu ajutorul lui Dumnezeu și cu o gestionare bună a fondurilor care au venit din partea Guvernului României, anul 2008 s-a dovedit a fi unul binecuvântat, pentru lucrările de construire a Catedralei Episcopale, atingând obiectivul propus pentru acest an, adică cota +24 m.

În anul 2009, deși a fost un an de criză financiară, lucrările de construire la Catedrală au continuat astfel că la finele anului a fost atinsă cota +35 m pe jumătate din suprafața costruită, adică fiind încheiată bolta altarului și pronaosului”, a precizat Nifon Motogna, administratorul catedralei

stadiullucrariiian.2009_1_92ea97dd51bc958919c99441d1d97632

 

În anul 2011 a fost proiectat şi executat un eşafodaj metalic la cota +24m care urmează să susţină construirea cupolei centrale. Pe acest eşafodaj au fost aşezate 800 buc cărămidă, 65 tone fier şi 120 mc beton C25/30. 

Conforma istoricului edificiului, prezentat de către părintele Nifon Motogna, în anul 2012 s-a realizat demontarea şi evacuarea eşafodajului din lemn, din interiorul construcţiei, de la cota +24 m până la cota 0,00 m, confecţionarea şi montarea armăturilor din oţel beton BST S500 = 75,10 tone – la arcele principale, de la cota +28,08 până la cota +38,05,  armarea consolelor de la cota 33,30 până la cota +38,05,  armarea pandantivilor interiori, eşafodaje şi cofraje din lemn,  placare cu cărămidă aproximativ 10.100 buc. şi  turnarea a peste 450 mc de beton C 25/30.  Finisaje la absidele de la demisol (finalizarea lucrărilor de placare cu cărămidă, încălzire prin pardoseală, placarea cu gresie ceramică, montarea geamurilor şi uşilor) şi amenajarea incintei catedralei.

anul-2011-Vedere-de-sus

În anul 2013 s-au realizat cele mai complexe lucrări în construcţia Catedralei Episcopale. Au fost finalizate cele patru arce principale, pandantivii interiori şi exteriori, diafragmele traforate din faţa arcelor principale de la cota +24 m până la +38 m şi placa de la cota +38,05 m, pentru care s-au folosit 1750 mc cherestea pentru eşafodaj şi cofraj, confecţionat şi montat 45.003 kg armătură BST S500, executat zidărie şi placare din cărămidă – 14 mc şi s-au turnat 365 mc de beton C25/30. Toate acestea având un rol foarte important în vederea realizării „zona belvedere” şi cupola centrală cu o deschidere de 18,60m la bază construirea treptelor la casa scării nr. 4, de la cota -7 m până la cota + 0,35 m şi la casa scării nr. 3 de la cota -7 m până la cota -4,78 m

Prin donatiile credincioșilor și a unor binefacători precum și cu ajutorul de la autoritățile locale, județene și centrale, sperăm ca ridicarea catedralei să fie posibilă cât mai curând. În final rezultând un monument de arhitectura bisericească ce va deveni simbolul municipiului Baia Mare și al Nord Vestului României”, a mărturisit părintele Nifon Motogna. 

Legat de sumele care s-au alocat de-a lungul anilor din partea instituțiile publice către construcția acestei catedrale, nu se știe exact câți bani s-au cheltuit. Cert este că an de an, atât Consiliul Județean Maramureș cât și Consilului Local Baia Mare au alocat sume importante pentru acest lăcaș de cult. Spre exemplu, anul acesta consilierii județeni au decis să aloce suma de 500.000 lei, sub formă de sprijin financiar, Catedralei „Sfânta Treime” din Baia Mare.

Mai jos puteți vedea un album cu cele mai actuale imagini ale stadiului lucrărilor catedralei, inclusiv cu vizitele pe șantier ale P.S. Iustin Sigheteanul:

Sursă foto: www.catedrala-baia-mare.ro

Comentează simultan aici și pe Facebook:

Comentarii

Ionut HOROBA

Ionut HOROBA

A studiat Teologia Ortodoxa si Filologia in cadrul Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj Napoca. In perioada 2006 - 2014, a colaborat ca si redactor la cotidianul „Glasul Maramuresului”. S-a nascut in anul 1982 si este originar din Bistrita-Nasaud, iar din anul 2006 s-a stabilit in Baia Mare.



4 comments

Scrie un comentariu
  1. altu
    altu 1 December, 2014, 14:09

    o mica greseala in text… nu e grandios , e grosolan, grotesc oricum dar nu grandios… un KITSCH de 2 bani…

    Reply this comment
  2. consilier
    consilier 1 December, 2014, 17:19

    Nu are ambitie kake daca nu hotaraste prin Consiliul Local sa mai puna doua randuri de caramizi ,sa intreaca Big ( Bangul ) . Ceapa mamii lor de capitalisti .

    Reply this comment
  3. Florina
    Florina 2 December, 2014, 19:08

    Bine ca avem lux nesimtit in biserici si spitale de groaza, cu aparatura veche de tzaspe mii de ani. La naiba cu prioritatile!

    Reply this comment
  4. Gogu
    Gogu 20 November, 2017, 13:29

    Să ne înțelegem, nu au nicio legătură fondurile spitalicești cu ale bisericești! Orașul de reședință al Maramureșului străbunilor Dragoș și Bogdan merita ceva apropiat de măreția lor! Nu vă mai prostituați să numiți kitsch o lucrare despre care se va mai vorbi!

    Reply this comment

Scrie un Comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publicata
Campurile marcate sunt obligatorii*