Sigur îl știți pe Sandu, dacă locuiți în Baia Mare sau treceți des pe aici. Sigur l-ați văzut în vreo intersecție, pe trotuar, dirijând circulația și v-ați întrebat cine este omul ăsta și ce vrea el de la șoferi și pietoni. Sigur ați auzit vreun zvon sau vreo bârfă despre el sau v-ați întrebat ce e cu tipul ăsta, ce caută pe stradă, de ce nu este într-o instituție de îngrijire și cine ar trebui să îl aibă în pază.

De ani de zile, Sandu are grijă de șoferi, pietoni și mai ales de copii, să nu se întâmple accidente. Stă de dimineață până seara târziu pe străzi, în intersecțiile cele mai periculoase și dirijează circulația, așa cum se pricepe el. Locul său preferat pentru a-și exercita serviciul în beneficiul comunității este în fața școlii generale Dimitrie Cantemir, la intersecția străzilor Bogdan Vodă și Petru Rareș. Este o zonă cu trafic auto intens și cu vizibilitate scăzută, iar Sandu are grijă și de mașini și de trecători, mai ales de copii, să nu se întâmple vreo nenorocire.

Exif_JPEG_420

„Niciodată nu s-au întâmplat accidente acolo unde am fost eu! Îți place cum dirijez circulația? Așa-i că mă descurc bine? Am grijă de copii și de mașini, eu sunt atent și ajut oamenii!”, spune Sandu, atunci când îl întrebi ce face el și ce caută acolo. Spune că nu deranjează pe nimeni, că nu a supărat niciodată pe nimeni și că Poliția îl cunoaște, îi tolerează preocupările și că oamenii legii îl poreclesc Benny Hill și privesc cu zâmbetul pe buze pasiunea sa pentru coordonarea traficului rutier.

Exif_JPEG_420

După ce te împrietenești cu el, Sandu te întreabă discret dacă nu ai un leu să îi faci cadou, ca să își ia și el o pâine. Povestește că mămica lui, cea care l-a îngrijit toată viața, a murit de curând, iar acum se ocupă de el ceilalți membri ai familiei, care nu pot să îi dăruiască la fel de multă iubire ca mama. L-am întrebat dacă a lucrat vreodată și ne-a povestit de un om bun, Șeful lui, care pe vremuri avea o prăvălie unde umplea sifoane, pe Vasile Alecsandri. Acolo a lucrat Sandu multă vreme, până când Șeful a murit, iar el a devenit un șomer perpetuu.

Exif_JPEG_420

Dacă îl întâlniți, nu vă grăbiți să îl judecați pe Sandu sau să îi stabiliți un destin ori să aveți reproșuri pentru cei din familia sa. E adevărat că manifestă unele dizabilități de ordin intelectual, dar are un suflet imens, este mereu prietenos și zâmbitor și gata să ajute. În mintea lui de copil înțelege că rostul lui pe lume este să fie de folos celorlalți și își dăruiește fiecare zi, fie vară, fie iarnă, punerii în siguranță a celor care circulă în oraș. Sandu este una dintre emblemele frumoase ale Băii Mari, este unul dintre cetățenii care se pune necondiționat în slujba celorlalți, care salută politicos și zâmbește prietenos ori de câte ori în întâlnești. Dacă vă întâlniți, strângeți-i mâna, dați-i un leu de-o pită și mulțumiți-i pentru că este unul dintre cei mai generoși oameni din orașul ăsta.

Avem, fiecare, multe de învățat din altruismul său.