Am renunțat și la ultima fărîmă de respect pe care o mai aveam pentru Biserica Ortodoxă Română. Ce-i drept, nici pînă acum nu stimam BOR-ul prea mult. E destul de greu să respecți o organizație ce a transformat credința într-o afacere.

Cum să pupi mînă celor ce înalță biserici opulente în timp ce noi nu avem bani de școli și spitale? Cum să iubești un om care coboară din jipan în straie aurite și-ți spune că trebuie să fii pios, să nu alergi după faimă și bogății?!

Și ce fel de om trebuie să fii ca să pretinzi de la alții un comportament pe care tu îl încalci demonstrativ, tu – care trebuie să fii un model de bunătate și cucernicie.

Biserica a fost întotdeauna implicată în politică. Pînă acum lucrurile se făceau cumva mai pe ascuns, mai pe ocolite. În această săptămână însă parcă s-a depășit orice limită a bunului simț (dacă putem vorbi de așa ceva în cazul lor). Să le spui oamenilor cu cine să voteze în fața altarului mi se pare o mîrșăvie nemaiîntîlnită.

Mi se pare un gest care denotă lipsa oricăror valori morale. Practic preoții în cauză profită fără scrupule de credința oamenilor pentru a-și atinge scopul. Ascultați-i și spuneți-mi că nu am dreptate.