Interviu cu băimăreanca Simona Sitar, campioana națională la box

Puţini dintre maramureşeni ştiu, probabil, că în Baia Mare trăieşte o fată care face performanţe deosebite în box. Numele ei este Simona Sitar şi a cucerit de două ori consecutiv titlul de campioană naţională la box feminin, categoria 64 kg senioare. Această performanţă a făcut ca Federaţia Română de Box să o includă anul acesta în lotul naţional condus de maestrul Adrian Lăcătuș. Simona Sitar mai are în palmares o medalie de bronz obţinută la Campionatul European de Box.

simona sitar -2 CopyFoto: Valentin Burlacu

De curând Simona s-a întors din Coreea de Sud acolo unde a participat la Campionatul Mondial de Box Feminin. Pugilista din Baia Mare a reuşit să ajungă până în sferturile acestei competiţii la categoria sa (64 kg), fiind la un singur pas de o medalie. Această performanţa i-a adus Simonei Sitar clasarea pe locul 5 în ierarhia prestigiosului concurs.

Simona Sitar este o persoană simplă, modestă şi foarte responsabilă în ceea ce face, o veritabilă luptătoare şi la propriu şi la figurat.

Are 27 de ani, s-a născut în Baia Mare şi a copilărit la Surdeşti. A absolvit Colegiul Economic „Nicolae Titulescu” Baia Mare, apoi a urmat studiile la Universitatea „Babes Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport. Din anul 2009 este profesoară la Şcoala „Vasile Alecsandri” din Baia Mare. Între timp a obţinut şi o diplomă de master în specializarea Educaţie Fizică Fitness şi Agrement în Turism. Ea mărturiseşte că, dincolo de toate realizările pe plan profesional, cel mai important lucru din viaţa ei este Sara Nicole, feţita sa, care a împlinit trei ani.

Simona Sitar a avut amabilitatea să ne acorde un interviu în care a vorbit despre cum a descoperit boxul şi ce înseamnă acest sport pentru ea.

Cum ai ajuns să practici boxul, de ce îndrăgești acest sport?

Când am ajuns prima dată în sala de box nu mă gândeam că o să fac performanţă în acest sport.  La început a fost doar o formă de exerciţiu fizic, de întreţinere a unui stil de viaţă sănătos. Însă în scurt timp am fost legitimată la CSM Baia Mare şi am participat cu succes la competiţile naţionale.

Boxul a încetat de mult să fie o simplă luptă în care doi adversari îşi demonstrează forţa şi s-a metamorfozat într-o artă care implică o condiţie fizică de invidiat, foarte mult curaj, determinare şi inteligenţă tactică.

unnamed

Care a fost cel mai frumos moment, din punct de vedere sportiv, pe care l-ai trăit până acum?

 Nu cred că aş putea să mă rezum exact la un moment anume. Am trecut şi prin perioade nefaste, când totul părea că se duce la vale, dar am reuşit să trec peste toate necazurile şi să ajung şi la acele momente de glorie.

 Consider că pe tot parcursul evoluţiei mele sportive am avut prilejul să mă bucur de îndrumarea, asistenţa acordată şi sprijinul, în împrejurările dificile, a celor care au avut însemnătate în viaţa mea (se ştie cine fără să dau nume). Până la urma consider că fericirea este aptitudinea de a lăsa dezamăgirile în trecut şi obiectivele pe care le doreşti atinse în viitor.

De curând te-ai întors de la o competiție importantă și anume Campionatul Mondial de Box Feminin desfășurat în Coreea de Sud. Ai reușit să ajungi până în sferturile acestui concurs. Cum a fost experiența de acolo și ce crezi că ți-a lipsit că să ajungi la o medalie?

Da, am ajuns şi m-am oprit în sferturi, adversara mea a fost mai valoroasă (n.r. englezoaica Sandy Ryan). Poate ca aceasta a fost legenda mea personală. La medalie nu  puteam ajunge, nu acum, cu toate că un mare scriitor spune asa: <<Nimic nu te impiedică înafară de tine însuţi; Când îţi doreşti un lucru, tot Universul conspiră pentru ca să-ţi realizezi visul, un singur lucru face lucrurile imposibile: frica de eşec>> (Paulo Coelho). Şi eu cred că tot Universul a contribuit ca oameni speciali să ajungă la mine.

Înafară de box, ce alte pasiuni mai ai?

Cea mai mare „pasiune” a mea a prins viaţă acum 3 ani, se numeşte Sara Nicole (fetiţa mea) şi este prioritara pentru mine. Mai bine zis ea este viaţa mea şi înafară de ea, boxul rămâne cea mai mare pasiune.

16042014

Care sunt următoarele obiective pe planul sportiv competițional?

 În  2015 vreau să-mi apar titlul de Campioană Naţională. Iar în plan internaţional, după câştigarea medaliei de bronz la Europenele de anul acesta, sunt calificată la prima ediţie a <<Jocurilor Europene>> care vor avea loc în Azerbaidjan, la Baku. Jocurile Europene vor cuprinde 20 de sporturi. Aproximativ 6.000 de sportivi din 49 de țări sunt așteptați să concureze pe malul Mării Caspice în perioada 12-28 iunie, 2015.

Unde te vezi peste 10 ani?

Nu vreau să mă gândesc atât de departe, dar pe atunci ţin să cred că toată atenţia mea va fi îndreptată în direcţia fiicei mele Sara, în dezvoltarea ei ca persoană şi, sper, ca sportivă de success (exclus boxul).

ss

 

Comentează simultan aici și pe Facebook:

Comentarii

Ionut HOROBA

Ionut HOROBA

A studiat Teologia Ortodoxa si Filologia in cadrul Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj Napoca. In perioada 2006 - 2014, a colaborat ca si redactor la cotidianul „Glasul Maramuresului”. S-a nascut in anul 1982 si este originar din Bistrita-Nasaud, iar din anul 2006 s-a stabilit in Baia Mare.



Fara comentarii

Scrie un comentariu
Momentan nu sunt comentarii! Poti fi primul care comenteaza acest articol!

Scrie un Comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publicata
Campurile marcate sunt obligatorii*