Descoperirea Maramureșului

Europa noastră se dorește a fi o societate bazată pe cunoaștere, și nici nu are altă opțiune în fața presiunilor venite din alte zone ale Lumii globalizate. Definirea corectă a particularităților și a avantajelor competitive ale oricărei regiuni stă la baza succesului (sau insuccesului) comunității umane din acea zonă.

p12

Descoperirea Maramureșului duce la revelarea unei nestemate unice? În actualul context al “gândirii globale și acțiunii locale” există oportunitatea și șansele reale de reușită pentru tinerii intelectuali care devin implicați în Descoperirea Maramureșului. Devenind parte a acestui program ideatic, îți definești un laborator perfect, numit Maramureș: atractiv și relativ puțin explorat, ascunzând nenumărate necunoscute și ocazii de a crea cunoaștere! Performanțele în cercetarea, înțelegerea, promovarea/ publicarea acestuia devin o excelentă carte de vizită pentru a intra cu fruntea sus în comunitatea regională și internațională a elitelor intelectuale. Pentru cei care au capacitatea…

p60

Cunoaștere, promovare, găsirea unor traiectorii de dezvoltare în care omul simte bucurie pe termen lung? Înțelegerea situației reale reprezinta suportul fundamental pentru elaborarea politicilor de dezvoltare durabilă a zonei. Ne putem aștepta să vină turiștii, să cheltuie bani și timp, să viziteze valori pe care cei din zonă nu le respectă, nu le promovează? O consecință a lipsei demarcării valorilor autentice ale Maramureșului este degradarea: splendori arhitecturale devin înecate în marea kitschului, dărâmate sau înconjurate de betoane; păduri cândva legendare sunt defrișate de “mafii-lemnoase” incluzând și diferite cozi-de-topor aciuate prin politică; râuri ajung pline de gunoaiele unor gunoaie care aruncă toată mizeria în apa; capre negre, cerbi, urși zac în sânge, după împușcătura vânătorilor/ braconierilor care ucid din plăcere. Totuși, peisajul maramureșean prezintă în caracteristicile sale ecologice și umane tradiționale, valori care au dispărut demult în alte zone, și care pot reprezenta atractivitatea pentru o industrie a eco-turismului care să aducă o mai bună-stare. Încă există speranţa.

p47

Cum se pot activa acei intelectuali tineri care să aibă capacitatea de gândire şi de acţiune pentru a contura şi implementa o astfel de iniţiativă a Descoperirii Maramureşului? În loc să se continue tradiţia local-răspândită a “intelectualilor fără operă”, a ratării din cauze interne şi/ sau externe, este mai acceptabilă aventurarea pe tărâmurile creativităţii: o astfel de îndeletnicire intelectuală este şi un catharsis capabil de a te elibera de frustrările şi rutina zilnică. Se poate spera oare înlocuirea “generaţiei expirate” cu o elită tânără, dinamică, performantă intelectual şi social, care să fie capabilă de a crea valoare la un mod consistent? Poate deveni acest tip de intelectual tânăr un exemplu pentru şi-mai-tinerii oameni-în-devenire ai Maramureşului? Poate să fie un exemplu de succes, capabil de a insufla speranţe de reuşită celor eventual apți, dornici şi hotărâţi de a porni pe un drum similar?

p08

Se poate spera progresul în cunoaşterea peisajelor, biodiversităţii, artefactelor umane valoroase şi autentice ale Maramureşului. Se poate spera explorarea/ exploatarea fotografică a acestei comori de frumuseţe pe care o numim Maramureş. Promotorul cunoaşterii valorilor reale ale locurilor este desigur elita intelectuală maramureşeană tânără: ea poate promova cercetarea, încât aceasta să devină atractiva şi interesantă, iar tinerii capabili să dorească să-şi investească pe termen lung resursele de timp şi energie în pasiuni culturale producătoare de satisfacţie personală, recunoaştere socială şi totodată utile comunităţii noastre umane. Implicând şi personalităţi ştiinţifice din afara zonei, am reuşit să conturăm un program de explorare a profunzimilor naturii maramureşene, a pădurilor, fânaţelor, râurilor iar acest program se extinde şi asupra comunităţilor umane rurale şi urbane, încercând înţelegerea şi descrierea interacţiunilor în cadrul complexelor de ecosisteme din peisajul maramureşean. O investigare de acest gen nu se poate rezuma la incursiuni ocazionale în ‘teren’, ci trebuie să aibă o ritmicitate susţinută. Evident, trebuie să se bazeze pe o cunoaştere bună a nivelului global actual la care se dezbat problematici similare în sferele ştiinţifice/ manageriale înalte, trebuie să existe programarea strategic-coerentă a cercetărilor, implementarea corectă a prelevării probelor, analiza competentă a datelor şi formularea de concluzii pertinente şi susţinute de date, publicarea rezultatelor sub forma unor monografii… care eventual să poată apărea şi în limbi de circulaţie… mai concret în engleză.

p41

Este nevoie de schimbarea stilului publicaţiilor, încât să rezulte în calitate ridicată şi cantitate semnificativă acele tipărituri care să aiba influenţă vizibilă la nivel local şi să aducă respect şi recunoaştere din afara Maramureşului. Aceste noi publicaţii trebuie să fie la nivelul pretenţiilor vest-europene, nu să se rezume la a face concurenţă doar unor tipărituri mediocre din Sălaj sau Botoşani. Pentru a crea publicaţii de acest calibru, trebuie să ştii bine cum arată cărţile publicate de marile edituri ale vestului civilizat. Atingerea masei critice care produce schimbări semnificative este obligatorie: ce recunoaştere a elitei şi valorilor maramureşene poate exista, dacă se publică “când şi când” câte o “contribuţie” apărută în câteva exemplare ale unor periodice obscure, îngropate în biblioteci mucegăite locuite de şobolani? Aspectul calitativ al publicaţiilor prin originalitate în abordare, stilul imaginilor şi textului, designul şi calitatea tiparului, toate contribuie la atractivitatea şi utilitatea acestora; este îndeajuns ca una dintre aceste aspecte să fie o verigă slabă, şi întreaga încercare ajunge să eşueze; avem destule astfel de exemple în zonă. Există o sumedenie de publicaţii anterioare, puţine excelente şi multe lipsite de atractivitate, care însă trebuie cunoscute, analizate, poziţionate la valoarea lor şi integrate în suflul proaspăt al abordărilor de secol 21. Este nevoie de edituri locale puternice care să devină promotoare ale performanţelor intelectuale din şi asupra Maramureşului, iar pentru asta ele trebuie să găsească manuscrisele care să merite să fie transformate în carte, tipărituri capabile să reziste cu succes pe o piaţă concurenţială. Iar acele manuscrise aşteaptă sa fie scrise de voi, sau sunt deja în sertarele sau prin calculatoarele voastre. Vor deveni ele noi reuşite în Descoperirea Maramureşului? În sufletele câtorva oameni există speranţa!

28 decembrie 2014 – zona Țiganu, Platoul Vulcanic Igniș

PS: A fost o zi în care lucrurile se derulau natural, în care cumva nu a fost nici o mișcare în plus și nici una în minus, deoarece ea era ființa feminină adecvată la perfecțiune situației momentului. Nu a fost nimic spectaculos și nimic scandalos, dar prin frumusețea naturaleții putea să se contureze senzația că totul este perfect. Nu conta ceața și nu contau norii, nu contau pădurile și nu contau multe care altădată aveau a lor importanță. Zburând pe un traseu al cenușiului necunoscut, de la noapte la zi și iar la noapte: această zi a trecut.

Comentează simultan aici și pe Facebook:

Comentarii

Dr. Peter LENGYEL

Dr. Peter LENGYEL

A absolvit secția Biologie a Facultății de Biologie-Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, iar apoi doctoratul la Facultatea de Biologie din Universitatea Al. I. Cuza din Iași. În prezent locuiește în Sighetu Marmației și este expert și consultant în proiecte de conservare a biodiversității și dezvoltare durabilă. Peste 400 de articole cu zeci de mii de imagini din Maramureș, Deltă, arii protejate din Europa dar și din călătorii în Japonia, Coreea de Sud, India, Thailanda, Kazahstan, Azerbaijan, Georgia, Canada etc se pot accesa pe blogul personal: http://peterlengyel.wordpress.com. PETER LENGYEL PHOTOGRAPHY - Pentru realizarea de fotografii profesionale, inclusiv imagini din aer sau evenimente de anvergură, contactați dr. Peter Lengyel: lengyelpeter@yahoo.com


Etichete atasate acestui articol
Idei si OpiniiPeter Lengyel

5 comments

Scrie un comentariu
  1. ana
    ana 5 March, 2015, 10:32

    Pacat doar ca nu exista o asociatie ecologista serioasa care sa apere aceste frumuseti impotriva celor care prin inconstienta lor sau prin anumite interese pecuniare distrug acest ecosistem. Sa ne gandim doar la zecile de microhidrocentrale de pe raurile de munte ,care slutesc natura si apele noastre ,iar prin interesele obscure ale unor neoameni, care sprijina astfel de proiecte,se scoate Maramuresul pentru intotdeauna de pe harta turistica.Sper ca DNA-ul intr-o zi sa-i scoata la lumina si pe astia, ca e mai mult ca sigur ca nu poti sa fi atat de inconstient incat sa-ti distrugi pe veci frumusetile localitatii lasata mostenire de la strabuni ,fara sa fi lins din mierea oferita de smecheri .

    Reply this comment
  2. gabi
    gabi 5 March, 2015, 10:46

    Niste tarani.In imaginile 73 si 74 ati intrat cu masina in rau, la plimbare,fara nici un respect pentru mediu . Acest lucru va decredibilizeaza si va situeaza alaturi de ceilalti parveniti ,dar care macar nu pozeaza in mari iubitori de natura . Pacat. In Germania mai mult ca sigur nimeni nu-si permite asa ceva .

    Reply this comment
    • Vasi
      Vasi 5 March, 2015, 13:45

      Nesimtiti! Se plimba cu jeepurile prin siturile Natura2000, prin rezervatii naturale, intra in rauri si pe pajiste, omorand animalute mici, gaze si plante fragile. Si apoi isi spun elite intelectuale?!

      Reply this comment
      • Peter
        Peter 5 March, 2015, 16:56

        pentru “gabi”: imaginile de care zici sunt facute pe drumul care leaga “cartierul” Iapa de zona Campul Negru, de la periferia municipiului Sighetu Marmatiei… chiar daca arata ca un rau… de fapt este pe drum; poate ca pare amuzant, dar asta este.

        pentru “vasi”: siturile Natura 2000 reprezinta circa o patrime din suprafata tarii, incluzand desigur nenumarate localitati, case, fabrici, terenurile respective au exploatatii agricole, forestire samd. A utiliza drumurile existente pentru a ajunge in locurile interesante si a le vedea, a le admira, a le studia nu este nici un fel de problema… in schimb utilizarea acelor drumuri de catre cei care defriseaza padurea, de cei care vaneaza si braconeaza animale, este alta problema…

        Reply this comment

Scrie un Comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publicata
Campurile marcate sunt obligatorii*